INFOTAG: Dle Florea, cum a fost anul 2011 pentru transportatorii auto internaţionali?

Vladimir Florea: Din punct de vedere al indicatorilor economici, în sectorul transportului internaţional anul 2011 a fost unul destul de reuşit. Am revenit la poziţia de succes din 2008, înainte de anul de criză 2009. Treptat, mai ales în 2011, am reuşit să majorăm volumul transporturilor pe piaţa internaţională. Am ajuns la 80 mii de curse în sistemul TIR, ceea ce este cu 8,5% mai mult decît în 2010, iar volumul transporturilor auto a crescut cu 16,7%. Apropo, în 2010 transporturile în sistemul TIR erau cu 5,7% mai mult decît în anul 2009.

Împreună cu Serviciul Vamal al RM, cu Uniunea Internaţională a Transportului Auto (IRU), am reuşit să lansăm cu succes două proiecte importante. Sistemul Seif TIR a fost adus în regim on-line. Acesta este un sistem de confirmare a livrării mărfurilor într-o ţară sau alta. Acest lucru permite urmărirea procedurii de transportare în sistemul TIR. Acum toată informaţia despre livrarea şi devamarea mărfurilor cu aplicarea Carnetului TIR ajunge la centrul unic în regim on-line.

La iniţiativa IRU, AITA şi Serviciul Vamal au implementat regimul EPD TIR - pre-declaraţia electronică a livrării mărfurilor în sistemul TIR. Moldova a devenit prima ţară din afara UE şi a opta ţară care a implementat sistemul respectiv. Acest lucru arată că noi ajustăm procedurile noastre, devenim participanţi la sistemul european unic al pre-declaraţiei electronice. Acest fapt reduce timpul pentru declararea mărfii, scade influenţa factorului uman, exclude pierderile financiare.

De menţionat că membrii AITA întreprind măsuri în ceea ce priveşte renovarea mijloacelor de transport. În Moldova sunt înregistrate 1690 de unităţi de transport de standard Euro-4 şi 1350 de unităţi de transport de standard Euro-5. Acest lucru este important, căci autorizaţiile Conferinţei Europene a Miniştrilor Transporturilor (CEMT) încurajează renovarea transportului ecologic. Dacă anterior ponderea acestora constituia 18%, acum ea a crescut cu o treime, fapt care arată că competitivitatea transportatorilor moldoveni este în creştere nu doar din punctul de vedere al numărului de acte, dar şi al calităţii transportului.

I.: Ce puteţi spune despre competitivitatea transportatorilor moldoveni?

V.F.: Transportatorii autohtoni corespund cerinţelor stabilite la nivel internaţional în sistemul TIR. Înţelegem că s-a intensificat presiunea factorilor negativi, de exemplu, contrabanda care ajunge în UE din ţările de frontieră, precum Moldova, Ucraina, Rusia. Moldova este deseori acuzată de contrabandă de ţigări. Menţionez că acest fenomen nu mai este atît de răspîndit pentru transportul de mărfuri. Dar riscuri există.

I.: Care sînt problemele cu care se confruntă transportatorii la frontieră?

V.F.: La adunarea generală anuală a transportatorilor, care a avut loc pe 20 decembrie şi la care a participat Serviciul Vamal şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, s-a vorbit că Serviciul Vamal interpretează după bunul său plac stabilirea timpului normativ legat de tranzit. Colaboratorii vamali modifică timpul în funcţie de caz. Iar noi spunem că există Codul Vamal, care stabileşte exact ce trebuie de făcut, şi că acesta nu trebuie folosit la discreţia fiecărui vameş. Avem probleme şi pierderi, de aceea purtăm negocieri cu vama în componenţa unei comisii mixte. Ni se spune că acest lucru este temporar, că există contrabandă, dar noi considerăm că o asemenea abordare este inacceptabilă şi duce la pierderi şi încălcări serioase.

De asemenea, trebuie reglementate unele proceduri precum cîntărirea transportului. Toate acestea sînt strîns legate de regimul de muncă şi de odihnă al şoferului, precum şi de drepturile şi cerinţele Codului Vamal. Sperăm că această problemă va fi soluţionată.

Cozile la vamă, la fel, sînt o problemă de sezon. Am propus Serviciului Vamal să preia experienţa Estoniei privind crearea rîndului electronic preliminar. Din 2012 vor fi implementate primele etape. Transportatorul va putea alege data, timpul pentru intrarea la vamă, unde va fi aşteptat în cadrul acestui proiect. Va fi implementat un sistem video, care va oferi fiecărui transportator o imagine despre situaţia la trecerea vămii Leuşeni-Albiţa în timp real.

De asemenea, insistăm ca transportatorii moldoveni să treacă din ianuarie 2012 la pre-declaraţia electronică obligatorie TIR EPD, fapt care, la fel, va contribui la reducerea cozilor la vamă.

De menţionat că Moldova a rămas în urmă cu implementarea Anexei 8 la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere. Aceasta este consacrată simplificării procedurilor de trecere a frontierelor pentru transportul auto internaţional şi implementării Certificatului internaţional unic de cîntărire a mijloacelor de transport. În Moldova acesta va funcţiona peste patru ani. Însă pînă atunci nu s-a făcut nimic. Acest lucru arată indiferenţa faţă de problemă din partea organelor competente. Iar asta înseamnă pierderi financiare reale în anul viitor.

Problema implementării tahografului electronic a fost soluţionată pe jumătate. Colaboratorii vamali, poliţiştii şi angajaţii organelor de control nu ştiu care este regimul de lucru şi de odihnă al şoferului. Trebuie să fie clar ce trebuie de făcut, dar să nu fie o supunere oarbă faţă de proceduri şi directive.

I.: În 2012 în RM vor creşte accizele la benzină şi motorină cu aproximativ 7%. Cum vor reacţiona transportatorii la aceasta?

V.F.: Taxa rutieră pentru transportul de mărfuri se va majora cu 30%, ceea ce este greşit, pentru că aceasta şi aşa a fost majorată de 2,5 ori. Însă acest lucru nu a dus la îmbunătăţirea stării drumurilor. Astăzi un litru de benzină A95 şi A98 costă 1,2 euro, la fel ca şi în Franţa. Acest lucru a dezechilibrat balanţa cheltuielilor transportului de pasageri şi l-a transformat într-o ramură tenebră. Majorarea accizelor va fi suportată de producători. Produsele şi serviciile moldoveneşti vor deveni mai puţin competitive. Taxa rutieră a fost majorată neargumentat. Noi susţinem majorarea cotei acesteia din accizele pentru drumari, care în 2012 vor fi deja 85%. Nu ne rămîne decît să sperăm că banii din fond nu vor fi furaţi, ci vor merge la reparaţia drumurilor. Conside r că, pe lîngă controlul ministerului, este nevoie şi de un control public. Planificăm ca în 2012 să înaintăm din partea UTD o iniţiativă de creare a Centrului neguvernamental de control al calităţii infrastructurii, similar celui din România, pentru a şti unde merg banii şi care este calitatea drumurilor.

I.: Care este rolul Codului transporturilor auto?

V.F.: Acest cod este constituţia în domeniul transportului. Prima variantă a fost creată de Ministerul Transporturilor, însă, spre regret, a ieşit Codul de administrare a transportului auto. Potrivit planului, acesta trebuia adoptat în trimestrul trei al anului 2011, dar a fost amînat pentru anul viitor. Însă documentul va fi adoptat atunci cînd va fi gata. Codul trebuie să includă lista de documente, regulamente, hotărîri pentru fiecare direcţie. Iar acestea sînt lucruri diferite. UTD a elaborat în paralel propria variantă a Codului transporturilor auto, care ţine cont de normele şi standardele internaţionale. Sîntem împotriva creării monştrilor administrativi, care să trăiască pe seama transportatorilor. Vrem un Cod care să contribuie la dezvoltarea transportului auto.

I.: În 2011 transportatorii s-au plîns de multe probleme şi au cerut majorarea tarifului la transportul de pasageri...

V.F.: În opinia mea, problema tarifelor este politizată. Nimeni nu a vrut să-şi asume responsabilitatea, ca să nu ajungă în atenţia presei. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor susţine că nu există temei, iar metoda de calculare este învechită. Combustibilul s-a scumpit de aproape două ori, numărul pasagerilor de autobuze a scăzut, cheltuielile pentru întreţinerea transportului au crescut cu peste 70%. Operatorii care efectuează curse regulate sînt, practic, la zero. Toate acestea au dus la faptul că cei care au lucrat legal acum lucrează ilegal.

A fost creată o comisie pentru controlul activităţii transportului ilegal de pasageri, care activează o dată pe lună. Însă activitate de sistem încă nu avem, de aceea nu avem nici rezultate. Singurul lucru care s-a reuşit este creşterea sancţiunilor pentru încălcarea Codului administrativ.

Toţi au neglijat solicitările noastre privind majorarea compensaţiilor pentru persoanele care beneficiază de facilităţi. Ministerul Finanţelor a alocat pentru anul 2012 doar 400 mii lei, în loc de aproximativ 5 mil. lei, pentru aviaţie, transportul auto şi feroviar. Nu s-a schimbat nimic radical. Atunci se pune întrebarea: pentru ce mai purtăm dialog, dacă rezultatele nu se văd?

I.: Care sînt aşteptările transportatorilor în anul 2012?

V.F.: Vrem să fim optimişti. În situaţia în care criza de sistem cu care se confruntă Europa va fi oprită, noi ne vom putea menţine la nivelul anului 2011. Aceasta este prognoza noastră. Însă dacă acest val distrugător va afecta producătorii şi instituţiile financiare din Moldova, atunci va fi deja o altă economie, cu alte consecinţe, inclusiv pentru transportatori. Astăzi ponderea transportatorilor în formarea PIB-ului este de peste 11%. Acesta este meritul businessului, care a încercat să supravieţuiască în condiţii dificile. Businessul supravieţuieşte pentru că transportul internaţional de mărfuri este liberalizat şi nu prea depinde de funcţionari. Însă dacă factorii de care vorbeam anterior nu ar fi influenţat transportatorii, noi am fi lucrat şi mai bine. Este o ramură atractiv&# 259;, oamenii investesc în aceasta şi au încredere în acest tip de business, în care activează peste 50 mii de cetăţeni ai RM.